DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA SI PATRIMONIUL NATIONAL MEHEDINTI este o institutie publica, cu personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor, si care s-a infiintat in anul 1990 prin reorganizarea Comitetelor de Cultura in baza decretului nr.101/07.02.1990 privind infiintarea Inspectoratelor pentru Cultura, Ordinul nr.41/10.02.1990 al ministrului culturii privind structura organizatorica a Inspectoratelor pentru Cultura, emise de Consiliul Frontului Salvarii Nationale.

                    ANUNT IMPORTANT!

Temporar, emailul institutiei, contact@mail.mehedinti.djc.ro nu este functional si nu poate fi accesat. Rugam toti colaboratorii si persoanele care doresc sa ne scrie sa o faca pe emailul directiamehedinti@yahoo.com

Speram sa remediem problema aparuta, rapid. Va multumim pentru intelegere.

Director Executiv

Dr. Catalin Nicolae Patroi

Severinul cultural şi artistic

 ,,Nicăieri luna nu răsare mai eminescian ca la Turnu Severin,,

  Şerban Cioculescu , 1946

     Dacă până la primul război mondial Severinul cunoscuse o rapidă înflorire economică şi socială după model occidental , Portul şi Santierul Naval ( care în 1914 devenise primul din ţară şi printre primele din Europa) aducând venituri considerabile , în perioada interbelică emanciparea oraşului s-a reflectat cu deosebire în viaţa cultural-artistică , văzută de unii prin anii ’30 chiar în faţa celei craiovene . Severinul devenise o metropolă a culturii , de care se bucurau şi românii de peste Dunăre , prin iniţiativele profesorilor de la Liceul Traian în deosebi , iar în 1924 şi ale Palatului Cultural care –şi va deschide impozantele saloane pentru noile instituţii :  Bibilioteca I.G.Bibicescu , Muzeul C. Istrati , Societatea Teatrul oraşului Tr. Severin , Societatea corală Doina (într-o nouă etapă)  , Societatea Lumina , Universitatea Liberă , Sala de recepţii , cinematograf, cafenea , Restaurantul Dunărea cu terasa , gestionat de Societatea Teatru.

     Aşadar severinenii interbelici au înţeles că mai întâi trebuie create instituţiile şi funcţionalitatea lor , întrucât fără valori spirituale societatea nu poate progresa , chiar dacă cele economice există. În acest climat de emulaţie creatoare s-au format conştiinţe care prin opera lor exprimată în varii domenii au ridicat judeţul nostru pe frontispicii naţionale. Exceptând celebrităţile care se născuseră mai devreme , Dimitrie Grecescu , Gh. Ţiţeica , Petre Sergescu, Alice Voinescu , Gh. Ionescu-Şişeşti şi câţiva medici precum Constantin Severineanu şi Ioan Ionescu Jianu , celelalte ilustre personalităţi de sorginte mehedinţeană s-au format aici după război , majoritatea trecând mai întâi prin şcoala traianistă. Literaţii :  Şerban Cioculescu , Al. Dima , Ioan Biberi, Emil Manu , Ioan Chiţimia , D. Gherghinescu – Vania , Liviu Bratolomeu , C. Papacostea – Pajură, C.D.Ionescu , folcloristul Gh. N. Dumitrescu – Bistriţa ;  sculptorii Gh. Anghel şi Alexandru Sever , actorul N. Băltăţeanu , savantul Ştefan Odobleja , arheologii Dumitru Tudor şi Dumitru Berciu , inventatorul Paul Dimo , astronomul Victor Daimaca , medicul Sabin Ivan şi nu în ultimul rând politicienii care a ajutat mult Severinul natal :  Richard Franassovici ( ministru liberal în trei guverne, ambasador), Dimitrie Burileanu  ( guvernator al Băncii Naţionale) , Tilică Ioanid  ( deputat liberal, secretar de stat ) , Gogu Constantinescu  ( ministru la Londra) , Marius Vorvoreanu ( prefect liberal, asasinat misterios) , Constantin Danciu ( prefect ţărănist , sfârşind în temniţele comuniste) şi încă mulţii alţii.

    Atmosfera de metropolă culturală în Severinul , care în 1932 împlinea un veac de la fondarea sa , în care parte se datora neobositului Teodor Costescu  ( ctitor al Palatului Cultural)  , cum şi a celorlalţi corifei , Al. Bărcăcilă ( întemeietorul Muzeului Porţile de Fier ) , I. Şt. Paulian   ( creatorul  “Doinei”) , C.D. Ionescu  ( “creatorul literaţilor”)  , Mihail Guşă   ( directorul revistei “ Datina”) şi desigur înaltei aristrocraţii care a contribuit şi material la ridicarea Palatului Cultural. Un mecena precum Dimitrie Burileanu , care a sponsorizat pe mai toţi studenţii nevoiaşi , avea salon literar în vila sa gotică, de pe b-dul Carol, bombardată în 1940. Aici îşi petreceau sejurul poeieţi ca Ion Minulescu şi Dimitrie Anghel , căci “Nicăieri luna nu răsare mai eminescian ca la Tr. Severin”. De altfel severinenii din acea vreme aveau cult pentru poetul “nepereche”, aici locuise câteva decenii şi fratele poetului , Matei , aici a creat sculptorul Gh. Anghel bustul poetului , mărturisind mai târziu că monumental din faţa Ateneului Român a fost început la Severin. Al. Dima a debutat editorial cu “ Tradiţionalismul lui M. Eminescu” , scris şi tipărit aici la Severin . Pe Ion Minulescu l-a inspirit numai Dunărea şi Severinul , aici a scris cărţile sale de debut “Romanţe pentru mai târziu” (dedicate amfitrionului să D. Burileanu ) şi romanul “Casa cu geamuri portocalii”.

    În acei ani două evenimente extraordinare au făcut ca Severinul să reverbereze şi pe meridianele planetei. Primul eveniment a fost în 1932 când Petre Sergescu , deşi era tocmai la Cluj , a organizat la Severin Congresul Mondial al Matematicienilor , moment de a-l venera pe însuşi Gh. Ţiţeica , aşa respectând-se pe atunci omul şi opera. Al doilea eveniment a fost vizita ziariştilor congresişti din cele 26 de ţări ale gintei latine , o vizită cu mare ecou pentru Severin , oraşul de la Dunărea apărând ca simbol dintâi a latinităţii noastre în presa de pretutindeni a lumii latine.

   Astfel de gesture de aleasă consideraţie pentru valorile culturii , artei şi ştiinţei nu aveau cum să continuie în regimul postbelic , al restricţilor şi răsturnării valorilor. În “ virtutea inerţiei” instituţiile au continuat , însă a avut loc o folclorizare a culturii , conjunctură de a se promova amatorismul.